Life is but a dream...Ours.

Sau prima noastră ieșire la restaurant de când suntem în Danemarca.

Mix salată
Ingrediente:
-roșii cherry sau alt gen de roșii cu condiția să fie dulci și aromate
-măsline negre, de preferat fără sâmburi
-salată Rucola/Mix Napolitano/Baby Mix - se găsesc la caserole în supermarket
-castraveți
-ulei măsline
-lamâie
-sare
Preparare:
-se spală toate ingredientele, se taie roșiile jumătăți (sau sferturi depinde de dimensiunea lor)
-se feliază castraveții
-salata se mai poate mărunții un pic
-se aruncă măslinele peste restul ingredientelor
-se sărează după plac, stoarcem lămaie deasupra și stropim cu ulei de măsline

Să o savurați cu plăcere.

Pulpe de pui îmbătate în bere
Ingrediente:
-minim 4 pulpe de pui (aici mă refer de fapt la jumătăți de pulpe - ciocanele sau partea superioara)
-ulei de masline - 4 linguri
-bere (de preferat neagră pentru aromă) 0,33-0,5litri in funcție și de numărul de pulpe
-condimente: cimbru, boia dulce/iute, sare, piper, rozmarin, ghimber, busuioc, oregano - in cel mai rau caz se folosesc mix-urile de condimente de pui
-o pungă (gen congelator) suficient de mare cât să încapă pulpele
-stafide (opțional)
Preparare:
-se spală pulpele
-într-o ceșcuță se face amestecul de condimente
-se bagă pulpele în pungă se aruncă deaspura uleiul de măsline și se arunca treptat condimentele - din când în când agitând punga bine de tot pentru o distribuție uniformă a acestora - toata procedura tre' să dureze cam 5 minute - sau macar se tin pulpele în pungă 5 minute pentru aromare.
-se ia un vas ceramic sau de yena (de preferat mai putin larg dar ceva mai înalt) și se pun pulpele în el
-deasupra se aruncă niște stafide (opțional) se toarnă cam 1/2 sau 3/4 din cantitatea de bere cam cât să ajungă deasupra pulpelor
-se pune o folie de aluminiu deasupra si se bagă la cuptorul deja incălzit la 175 de grade
-după 20 minute se scoate folia de aluminiu și se mai ține aproximativ încă o oră, se mai verifică din când în când și se mai completează cu restul de bere
-dacă se vrea se pot întoarce odată dar nu e obligatoriu, la final vor fi rumenii la suprafață și foarte fragede în interior.

Se servesc cu piure de cartofi, cartofi prăjiti, cartofi tărănești sau cartofi copți într-un vas de yena uns cu suficient unt condimentați cu sare și cimbru la care se aplică cu 5 minute înainte de final un castron cu mujdei de usturoi bătut mai mult cremă/spumă.
PS: sosul de bere rămas e comestibil și delicios - se poate folosi ca atare deasupra cartofilor sau se face separat un amestec cu mujdei de usturoi.

Delicios...să aveți poftă.  

Sau ce am mai facut intre timp...de la coada la cap, nu invers.

Si fiindca imaginile spun mai mult decat o mie de cuvinte le lasam pe ele sa va povesteasca.
PS: Probabil ca de acum am sa tot urc genul asta de filmulete, imi este mult mai usor in special daca sunt multe poze, sunt si mai usor de urmarit si nu ocupa la fel de mult spatiu in postare... Ne-am inteles? Daca sunt probleme dati de veste.

Fursecuri arabesti cu nuca de cocos 
Ingrediente:
Pentru aluat:
1 ou intreg
1 galbenus
1 lingura apa
120 ml ulei
120 gr zahar
0,5 lingurita rasa - praf de copt
esenta vanilie
300 gr faina
Pentru "finisaj":
1 borcanel de gem de caise
150-200 gr fulgi nuca de cocos
Preparare:
Se amesteca ouale cu lingura de apa, se adauga zaharul si stropul de vanilie si se bate totul foarte bine cu mixerul. Se adauga si uleiul si mixam totul bine.
Adaugam faina amestecata in prealabil cu praful de copt.
Aluatul obtinut trebuie sa nu fie lichid dar nici tare...insa suficient ca sa putem modela cu mainile unse cu un pic de ulei bilute de 2-3 cm in diametru. Se aseaza la distanta una de alta pe hartia de copt in tava sau pe staniol pe grilajul metalic din cuptor.
Le coacem in cuptor preincalzit la 170-180 grade Celsius cam 10 minute se urmareste totusi cuptorul pentru ca fursecurile nu trebuie sa fie rumenite - au culoare palida si sunt putin crapate.
Se pot scoate din tava dupa 3 minute si se lasa sa se raceasca bine.
Pentru "finisare" vom incalzi putin gemul de caise si eventual vom baga putin mixerul
- ca sa sfaramam eventualele bucatele de fructe.
Fursecurile reci le vom da prima data prin gem iar apoi prin nuca de cocos.
Se aseaza pe farfurii/tavi si se servesc dupa cateva ore cand de la gem se vor imuia sivor deveni pufoase.

Cataif
Ingrediente
400 g fidea f subtire
300 g zahar
500 ml apa
50 g unt
400 g frisca
esenta de vanilie
(eu am folosit Butter Vanilla de la Dr Oetker)
Preparare:
Ungem o tava cu unt topit apoi asezam fideaua in strat subtire pe toata suprafata tavii. Se bag tava in cuptorul preincalzit la foc potrivit pana se rumeneste usor in jur de 15minute.
Intre timp facem un sirop din apa si zahar, il lasam sa fiarba pana incepe sa se lege putin.Luam de pe foc si punem esenta de vanilie.
Scoatem tava de la cuptor dupa cele 15 min (sau mai mult, in functie de cuptor) si turnam deasupra, uniform, siropul. Mai dam din nou tava la cuptor pana lichidul este absorbit de fidea, alte 15-20 minute
O sa vedem ca datorita siropului, din fidea s-a format o foaie ca un blat.
Scoatem de la cuptor si lasam sa se raceasca (acoperim tava cu hartie de copt sau folie de alum sa nu se intareasca fideaua).
Intre timp batem frisca.
Cand fideaua s-a racit o taiem in doua, punem pe o jumatate punem un strat de frisca si deasupra acoperim cu cealalta jumatate. Punem si deasupra frisca si dam la frigider pt cca 2-3 ore sa aiba timp sa se inmoaie fideaua.
Se portioneaza si se serveste.


Fursecuri cu susan
Ingrediente:
- 250 g. faina
- 250 g. zahar
- 250 g. nuca macinata
- 250 g. margarina
- susan
Preparare:
Se amesteca margarina cu zaharul.
Se adauga faina si nuca macinata.
Se tine intreaga compozitie timp de 20-30 de minute la frigider; apoi se formeaza cu mana bilute de aluat, care se tavalesc prin susan (se pot lasa sub forma de bilute sau se turtesc).
Se coc fursecurile 15-20 de minute, la 180 grade C pe foaie de copt sau staniol, pana devin crocante: Se lasa sa se raceasca si se transfera intr-o cutie care se inchide etans.
Cel mai bine se servesc abia a doua zi.

Sambata seara am fost parte activa la o cina spaniolo-romana. Ordinea nu e cu totul intamplatoare, am pus mai intai spaniolii fiindca ei au fost mai numerosi, am fost 6 spanioli, 3 romani si un italian (fiind minoritar pe el nu il luam in calcul).
Invitatia la cina a venit din partea a doi colegi spanioli de la cursuri ei fiind totodata si gazdele evenimentului. Toate bune si frumoase pana cand vine vorba de locatie, de fapt nu de locatia propriu-zisa ci de distanta pana acolo. Rasmus Rask, caminul in care locuiesc aproape toti studentii Erasmus din Odense, este la 8 km departare de noi, iar drumul e plin de vai si dealuri. Zona e linistita, caminul are un stil aparte - linistitor si placut, un amestec de case fara etaj, stil simplist - grecesc poate, un fel de mini-apartamente/garsoniere (2 camere de studenti o bucatarie si o baie comuna), combinate cu cladiri de 2 nivele destinate celor cu familii, toate insirate pe o suprafata imensa de teren. Insa toate aceste lucruri le aflii dupa 30 minute de pedalat la bicicleta undeva la 0 grade. Plus incercati sa carati dupa voi si castroane de mancare si sa-le duceti si intregi la destinatie.
Fiindca am convenit de comun acord ca toti sa contribuim cu ceva la cina am carat dupa noi doua castroane mari de varza (cu carnita de porc) calita in cuptor, insotita frumos de borcanelul de ardei iuti (care au fost foarte apreciati de doi dintre spanioli) - ca sa fie ceva specific romanesc am completat cu o mamaliga proaspata facuta la destinatie , doua castroane cu fursecuri arabesti cu nuca de cocos (reteta am descoperit-o cu o zi inainte, e simpla, delicioasa si se pastreaza foarte bine) si o sticla de vin nemstesc, iar Alina a suplimentat si ea cu o salata de boeuf si un vin spaniol.  Acolo spaniolii ne asteptau cu tortilla, legume la cuptor cu mozzarella si pizza cu ciocolata si budinca (ma rog blatul nu era de pizza ci din biscuiti iar reteta era a italianului), Sangria facuta de casa si bere care s-a dovedit utila in a stinge iuteala ardeilor.
Intoarcerea acasa a avut loc pe la ora 2 noaptea, la -10 grade...dar cine sa le mai simta si pe alea?!  

Suna ca un titlu de poveste....de groaza...dar nu a fost...Oare??
Daca te iei dupa vremea de care am avut parte la inceput de an poti considera ca a fost de groaza...nici cei mai nebuni eschimosi de la Polul nord nu ar fi iesit afara probabil, daramite sa mai mearga si 30km spre coasta de est...Eee, noi am facut asta...
Am mers, cu Oana si Maggie (italianca) la Kerteminde, un orasel cu deschidere la Marea Nordului, unde noi am mai fost in octombrie. Peisajul de iarna e superb acolo; sa vezi portul de ambarcatiuni pe jumatate plin si sa asculti vantul care trece printre catargele vaselor, valurile care se sparg cu spume pe dig, fulgii de zapada care parca iau nastere din mare...e ceva de nedescris...Insa vremea ne-a grabit un pic, n-am rezistat prea mult pe plaja si ne-am retras spre centrul minuscul dar fermecator al orasului unde ne-am si delectat cu ceva delicii ale patiseriei daneze. Orasul asta pe mine o sa ma atraga tot timpul...cred ca si pe Oana.

Ne-am apucat de brutarit...e mai ieftin si mai gustos...

Nu credeam ca o sa mai spun vreodata asta...si uite ca totusi o spun iar cu mentiunea ca nu mai sunt la fel de entuziasmat ca in alti ani.
Si daca tot a venit vacanta ne-am gandit noi ca cel mai bun mod de a o intampina ar fi o masa copioasa si o dupa amiaza si o seara de leneveala...in weekend urmeaza sa facem zi de curatenie si sa definitivez planurile pentru "concediul"planificat sa inceapa de luni.
Si uite asa am ajuns sa gatim tochitura moldoveneasca, incropita cu ingrediente din Danemarca dar strict necesare bucatariei romanesti, unele dintre ele lasandu-se chiar foarte greu gasite -  aici ma refer la malai, care se gaseste greu si parerea mea e si foarte scump (15dkk/500gr) si carnati care sa semene macar la  aspect cu cei de acasa si nu cu hotdogs(21dkk/350gr).
Si ca sa nu fim singuri si sa nu ne umplem numai noi burtile i-am invitat la masa si pe cei care mai erau in casa (fiindca unii au apucat deja  sa o taie spre casa) sa-i initiem, din nou, in bucataria romaneasca. Si uite asa am stat noi cateva ore bune, din nou, la mancarica, bauturica si taclale...
Stiu ca ne-ai cautat tata pe Skype, imi pare rau ca nu am fost pe faza dar recuperam in weekend convorbirea pierduta.